Lista

Se lasă pe scaun, trase sacul cu scrisori plin ochi lângă el şi se apucă de treabă.
– E cam timpul să încep să le citesc. S-au strâns cam multe şi mai e puţin. Să vedem!
Maricica Acostei- Dragă, moşule, de Crăciun îmi doresc o bicicletă şi nişte accesorii, cască, genunchiere şi cotiere. Mulţumesc, Moş Crăciun!
Da, draga mea, Maricica, aici scrie că eşti cuminte de doi ani, dar la 25 de ani trebuie să ai mai multă încredere în tine.
Anton Pan- 6 ani. Dragă Moşule, pentru că nu ştiu să scriu încă, am rugat-o pe mami să-mi scrie scrisorica. De Crăciun aş vrea o tricicletă cu motor şi un joc pentru copii, aşa ca mine, de 6 anişori.
He, he, he! Ce năzdravan inocent avem noi aici!
Taitiana Feciorelnic- Dragă Moşule, pentru că nesimţitul de bărbatu-miu nu e în stare să-mi ia un un set de produse de bucătărie, te rog să-mi aduci un set de oale si tigăi şi alte cele necesare de bucătărie. Neapărat Dajar!
Pe asta o pun deoparte, că e de analizat.
Eusebia Polizu – Dear Santa, am 14 ani şi ieri am aflat că nu există Moş Crăciun şi că de obicei scrisorile sunt citite de angajaţii de la poştă şi aruncate la gunoi. Dacă totuşi exişti, că eu mai cred, cu toate că mi-a spus şi mama şi tata, mi-ar plăcea să-mi aduci un set de machiaj. Cu drag, Eu!
Poate trebuie să reanalizez numele puse de părinţi copiilor, că nu mi se pare normal ca un copil să sufere pentru o tâmpenie a lor.
Traian Vuia- Moş Crăciun, ştiu că exişti şi că aduci daruri copiilor şi mi-aş dori să-mi aduci şi mie un avion din acela care face reacţie. Traian, 11 ani.
Alt năzdravan!
Vasile Estimativ- Moşule, uite cum stă treaba, îţi scriu din barul lui Grigore unde suntem estimativ 6 persoane, cu tot cu Grigore şi ceilalţi vor să mă convingă că nu exişti. Eu le-am spus că estimativ, şansele de existenţa sunt mari, că altfel nu-mi explic de că găsesc mereu în dimineaţa de Crăciun, sub brad, câte două sticle de vodcă. Ca să-i conving şi pe ei, că trei din ei sunt beţi, ceilalţi sunt estimativ 43 % de beţi, dar încă conştienţi, te rog anul ăsta să-mi aduci în jur de, să zicem estimativ, două baxuri de bere. Dar dacă nu se poate, mă mulţumesc şi cu două sticle de vodcă. Hâc, al tău Vasile, Moşule!
Mă întreb de unde i se trage numele de familie!
Mihaiță Eminovici – 8 ani. – Pe dealuri ape repezi scurg, alunecând pe hornuri, îmi vii în gând şi în vise plâng, ca păsările în somn. Tu, Moş drag, alintă-mă cu daruri, alintă-mă cu viers.
Poet de mic.
Elisabeta Feciorelnic- Dragă Moş Crăciun, sunt cumnata lu’ Tatiana şi te rog, dacă poţi, dacă îi aduci Tatianei un set de tacâmuri de bucătărie, să-mi aduci şi mie tot un set de tigăi Dajar, neapărat din produsele lor proprii Ambition. Ce, numai ea să se laude că are cele mai bune ustensile de bucătărie?! Să-mi aduci în plus şi o oală sub presiune, că-s tare bune când faci ciorbă de potroace.
Unde am pus scrisoarea Tatianei?! A, uite aici! Nu, nu e acelaşi scris. Sigur sunt cele mai bune prietene.
E cazul să iau unele măsuri, să-l chem pe elful şef.
Ridică un clopoţel învelit în roşu aprins şi îl zdrăngănii puţin.
– Da, Moş Crăciun! S-a întâmplat ceva?
– Elf şef, cum stăm la producţia de seturi Dajar?
– Foarte bine, suntem în avans cu lucrul şi lucram la ultimele seturi.
– Cei mai buni lucrători de la Polul Nord! De aia vă iubesc pe toţi! Să păstrezi un set şi pentru doamna Crăciun, că sigur o să primesc o scrisoare de la ea. Sunt sigur că o să fie fericită când o să le văd, mai ales că-s cele mai strălucit lucrate produse, ca şi mie îmi place să o văd pe doamna Crăciun cu zâmbetul pe buze făcând prăjiturele în bucătărie, în cuptorul şi în farfuriile Dajar, adică fericire în cel mai pur moment. Ştii că data trecută i-au plăcut nişte furculiţe şi când a deschis cadoul de Crăciun, s-a bosumflat, că a primit o pereche de mănuşi mai groase. Şi alea erau bune, dar ea voia altceva. Oh, femeile!