Liniște

Acest articol nu este recomandat pudicilor.
Limbajul este unul licentios, vulgar, aiurea si fara menajamente.

Sunt sătul de pizdă până peste gât.
La Bucureşti m-am întâlnit cu o doamnă pe care am cunoscut-o acum vreo lună. Nici măcar sex virtual sau telefonic nu făcusem. Iniţial voia să ne întâlnim în Gara de Nord, apoi s-a gândit că e mai bine să trec eu pe la ea şi să rămân peste noapte, fără să ne gândim la prostii. Stă singură într-o garsonieră.
Adică mă gândeam că îmi dă şi o porţie de ciorbă de perişoare, că stăteam în gară în aşteptarea unui tren indiferent în ce direcţie pleca şi voia să-mi aducă la Gară de Nord şi un borcan de ciorbă pentru drum şi un păhărel de palincă.
Da’ zicea că suntem cuminţi, că nu facem nimic, că suntem adulţi si că ne putem demotiva.
Stăteam şi mă gândeam, ca femeie, chemi un bărbat din două motive, ori să-ţi repare chiuveta, ori să-l fuţi.
Şi cum nu puteam să-i repar chiuveta…
Cred că mai bine nu mă duceam, da’ a insistat aşa de mult “Hai la mine, hai să stai o seară la mine că am făcut ciorba de perişoare”.
De adevărata situaţie mi-am dat seama la cinci minute după ce ne-am văzut prima oară. Vorbea tot timpul. Tot timpul!
Am zis la da-uri cât nu am zis în toată viaţa mea. Am dat din cap a aprobare de parcă eram la un concert rock. Când gătea, când a făcut duş, când era pe budă, cand s-a spălat pe dinți vorbea printre firele periuței, vorbea cu mine tot timpul. Îmi povestea despre prietenele ei, despre… habar nu am despre ce a vorbit, că la un momentdat am încetat să o ascult, doar dădeam din cap. Chestii, bârfa, prietene, relaţii…
Cercetătorii britanici spun că bărbaţii scot în medie pe zi cam 8000 de cuvinte iar femeile până la 16000. Ea cred că depăşise pe ziua aia vreo 25000 până la opt seara.
Şi ca totul să pară frumos, se pare că nici nu se gândise la sex între noi, că vreo trei ore tot o îmbrăţişăm, îi furăm câte o sărutare, o mângâiam pe fund şi ea vorbea. Cred că nu şi-a dat seama ce făceam…
Stai! A zis odată, că ar trebui să stăm cuminţi. Mă împăcasem cu gândul că o să fie doar o ciorbă şi un păhărel de palinca, deşi stăteam cu pula ca pe pioneze gata să se expandeze la prima atingere.
După ce a făcut duş, a venit în pat lângă mine îmbrăcată doar într-un hălătel ce-i lăsa descoperite pulpele şi în timp ce vorbea, eu încercam să trec de halatul de baie… ea tot vorbea şi parcă nu avea nici o reacţie A fost un moment de panică pentru mine, că am simţit libidoul cum intră în depresie. După vreo trei mângâieri ale fundului gol, ea tot vorbea şi îşi uscă părul, libidoul s-a uitat la mine cu ochii în lacrimi şi mi-a cerut o frânghie şi parcă spunea prin mimică lui „S-o fuţi tu cu tot neamul tău, că eu nu mă mai scol!”
Când într-un final am ajuns cu degetele la pizda ei şi mă tot chinuiam să o mângâi şi să-i gâdil buzele, a zis „Să nu ne încingem prea tare!”
Adică mai tare de atât ce ar fi trebuit să fie?! S-o polizez?! Dacă ştiam ce urmează, aş fi ascultat-o. A fost o explozie de o secundă sau două. S-a întors spre mine şi şi-a lipit buzele de buzele mele şi mi-a băgat limba până-n esofag, căutându-mă de ganglion sau să ia o mostră de suc gastric. Oau! Nişte sărutări de actriţă porno.
M-a trântit pe pat şi m-a călărit bine. După câteva minute, libidoul şi-a anunţat retragerea. Mi-am dat drumul, după trei ore în care am stat cu ea sculată şi gata să explodeze şi ea încă nu. Mai voia. Eu nu.
Nu a vrut să mi se mai scoale. Mă terminase vorbitul ei. Oricât am încercat să-mi înduplec pula, nu a mai vrut şi pace. Stătea ca bleaga într-o parte ca într-o depresie. Şi ea vorbea, vorbea întruna. Vorbea şi mă călărea. Dar nici în ziua de azi nu am reuşit să-mi dau seama ce simţea, ea stând deasupra şi mişcându-se în gol, că pula, încă în starea depresivă, stătea aplecată într-o parte şi de fiecare dată când vedea că vine spre ea, îşi punea mâinile la ochii şi scotea un mic “Auci”. Doamna o ţinea mai departe cu vorbitul, doar că vorbitul devenise onomatopee. Probabil cu însemnătate fiecare strigătură.
Pe la 12 noaptea făceam şniţele.
Dimineaţa am mai încercat. Jumătate de oră m-a călărit nebuneşte. Eu întins, ea deasupra. După vreo trei juisări, mi-a zis să facem cum vreau şi eu. Eram băgat adânc în saltea, de unde doar pula mi se mai vedea. Ca un turnuleţ într-o mare de cearşafuri. Am încercat pe la spate, dar era mai înaltă ca mine, mult mai înaltă. Aşa că fundul ei îmi venea în dreptul pieptului. Am încercat să sar cu pula da’ nici măcar cu capul nu ajungeam. Am călcat pe mândrie şi am întrebat-o „N-ai o scară?”
Aşa că tot deasupra s-a pus. Mi-a făcut țățele harcea parcea, că de fiecare dată când juisa, mă strângea tare de sâni. Şi acum mă dor. Când ne-am despărţit în Gara de Nord, am crezut că am intrat într-un univers paralel. Atâta linişte! Şuierăturile locomotivelor mi se păreau triluri de pasarele.
Vorbise tot drumul spre Gara de Nord, că m-a condus la gară, că nu-și terminase povestirea cu o colegă care…nu stiu ce a facut că nu o mai ascultam demult. Iar acum, era linişte… atâta linişte!