Ziua se pregătea să înnopteze. Pe strada Virtuţii, cam după ce treci de bulevardul Iuliu Maniu, la numărul 1 E, se află o pizzerie. Dodo Pizza. Dacă te hotărăşti să intri la acest ceas de seară, cu greu mai poţi găsi o masă liberă. De fapt singura masă liberă acum, aşteptându-şi muşterii, este într-un colţ,…
Mânăstirea
Se întâmplă câteodată să simţi nevoia unei uşoare apropieri de Dumnezeu. O lacună din ultimul timp pe care vrei să o repari cu un drum la mănăstire. Prin prisma simplităţii şi a liniştii, e locul cel mai potrivit să găseşti o portiţă spre unul din universurile în care l-ai putea găsi. Drumul până acolo are…
Pentru tine
Priveam pe geamul Salvării cum luminile treceau în viteză. Una, două, patru, nou… era un moment prielnic să-l chestionez pe Dumnezeu şi faptele lui. Lângă mine, colegul meu, căruia lacrimile începuseră să-i curgă auzindu-mă. Ţipam, strigam de durere şi vorbeam cu Dumnezeu, în sinea mea cu voce stinsă, punând la îndoială capacităţile lui de judecată….
ADA
În sala de la etajul doi al Căminului Cultural, domnea liniştea. Din când în când, câte un oftat venind dinspre unul din cei 8 oameni aşezaţi pe scaune în cerc, spărgea monotonia neafectând liniştea. Aş putea spune chiar că o amplifica. – Bună seara! Cel ce spuse bună seara, se aşează pe singurul scaun liber….
2044
Stătea cu ochii ţintă spre copacii din depărtare. Nu erau chiar departe, o aruncătură de băţ şi ar fi simţit amândoi răcoarea pădurii. Zumzetul maşinilor ce treceau cu viteză prin faţa lor, îi aducea aminte de acordurile unui roi de albine, bucuroase de parfumul florilor. Acum lipseau doar florile. „Dezvoltarea unei autostrăzi moderne ce va…
Predeal
Eram tânăr. Tânăr şi neliniştit. În floarea vârstei hormonale jucăuşe, strecurându-se abil pe lângă raţiune. Cum necum, o colegă ne-a convins că cea mai bună metodă de a întări prietenia dezvoltată în perioada liceului de la seral, era să facem o escapadă la munte. Mai văzusem muntele o singură dată, într-o scurtă incursiune pe lângă…
Anticariatul
Locul avea un aer retoric. Nea Haralambie privi cu indignare plasamentul, între clădirea primăriei și birtul cu gust de drojdie deschis de părintele Popa la doi pași de biserică. Se gândi că din orice direcție ai veni, puteai să lași supărarea la distanță când vedeai acest loc. Era înconjurată de câțiva copaci, arbuști cu chip de umbră și…
Miercuri de pomană
Pentru că se împlineau câţiva ani de când preabunul meu socru îşi dăduse obştescul sfârşit, ne-am adunat câţiva din familie şi câteva cunoştinţe cam de vârste apropiate cu răposatul, pentru a comemora cum se cuvine memoria celui ce a contribuit la aducerea pe lume a soţiei mele. Veşnica fie-i recunoştinţă! Din cele câteva dughene cu…
Afișe
Când mă pun la tastatură mă simt că un pianist afon. Apăs pe taste și știu că ceva trebuie să iasă. Ieri când mă duceam cu treburi importante prin oraşul în care m-am născut, două afişe mi-au atras atenţia subită. Unul era scris pe coală A4, scos la imprimantă fără alte înflorituri: Tratament cu lipitori….
De dragul ei
Stătea şi privea marea. Parcă era acolo pentru el. Dincolo de geamul cu zăbrele, marea se unduia doar pentru privirile lui. Mici arcuiri, valuri ce se roteau şi se rostogoleau doar pentru el, pentru privirea lui. Avea ceva deosebit marea, era ca o atracţie magnetică a minţii. Îi plăcea să o vadă când era liniştită…