„Nici miere, nici dulceaţă! Adică un fel de, nici măgar, nici cal. Dar păstrând proporţiile, diferenţa este cam de la cer la pământ, pentru că Melinis este o combinaţie de savoare, un dulce compleu natural din petale şi fructe, adâncite în miere de salcâm…” – Nea Marine, ce faci bre?! – Bă’, Haralambie, ce am…
Autor: La Gigel
Drum printre povești
„Sunteţi gata?!” „Gaataa!” Cei trei membri ai echipajului îşi luaseră fiecare locul destinat. Navigatorul se postase la cârma navei ţinând o manşă ce-l făcea să dirijeze nava în direcţia dorită, responsabilul cu combustibilul se chiora peste nişte ecrane imaginare măsurând cantitatea de combustibil rămasă, copilotul se postase lângă mine şi îmi urmărea comenzile repetând fiecare comanda dată….
Pantofii mei strălucitori
„Mami, mi s-au murdărit pantofiorii” „Scuipă pe ei şi freacă-i cu mâneca” A fost singurul sfat primit de la părinţi în legătură cu încălţămintea. Bine, nu se aplica la teneși sau la papuci. Atunci când plecam în vizită şi trebuia să mă îmbrac frumos, cu papion, hăinuţa şi şosete lungi, de ziceai că-s ştrampi, că…
Noaptea
Noaptea se transformase în negreală. Nici pic de lumină de la lună iar stelele se ascunseseră de după nişte nori. Era ocazia perfectă pentru cei doi să-şi ducă planul la îndeplinire. Vorbiseră toată ziua despre el iar acum mici fiori le treceau prin ceafă curgând spre piept, făcând ca inima să se poticnească la fiecare…
O cură cu Salin
După ce ne-am cunoscut mai bine la o cafea, am invitat-o la mine acasă. A zis imediat da, de parcă era singurul lucru pe care-l mai aştepta. Nu era o femeie extraordinar de frumoasă, dar avea frumuseţea ei care-mi încanta ochiul şi mintea. Pişpirică, de un metru şi 60, vreo 50 de kilograme cu tot…
La Farmacie
Ciudată abordare a unui subiect pe care trebuie să-l tratez cu toată seriozitatea. Adicătelea nu trebuie să ricoşeze nici măcar într-un muşchiuleţ care antrenat să inducă un zâmbet. Dacă omul trebuie să fie sănătos, el trebuie să fie serios, să nu-şi permită luxul de a râde hohotesc, că cine ştie ce i se poate rupe…
Coltișorul meu de rai
Cel mai mult şi cel mai mult, când scriu, îmi place să stau la biroul meu, birou care se afla într-un colţişor de rai, aşa cum îmi place mie să-i spun, la întretăierea sufrageriei cu balconul. Un colţişor unde nu există curent, nu există deranj, nu încurcă pe nimeni, unde inspiraţia curge în valuri şi…
Vasilică
Din balcon lumea părea altfel. Mai bună, mai dreaptă, mai fără de răutăţi. Când priveşti de sus, vezi totul curat… – Ce faci? Iar fumezi şi reflectezi? Toată ziua stai în balcon şi fumezi. Barem ai face ceva util cât stai acolo. Dar nu, domnul meu priveşte la lume şi îşi închipuie cine ştie ce!…
Maşina
Era aşa în perioada de urgenţă, cam de dimineaţă, cam pe când soarele căsca a trezire şi se scarpina vioi în… nori. Mă trezisem cât de juma de ceaşcă de cafea şi priveam forfota matinală a micuţilor oameni văzuţi de la etajul 4. O scurtă şi timidă bătaie în uşă, m-a făcut să tresar. ”…
Mitzi
Atmosfera era una apăsătoare, dată de costumele negre în care participanţii erau îmbrăcaţi şi de starea generală a lor. Aveau privirile lăsate, sufletele pline de durere şi ochi împăienjiniţi. Era greu pentru oricine să participe la o înmormântare. Din când în când, câte un oftat prelung şi o explozie arteziană de lacrimi, stricau liniştea înnegurată. Pe…