Poate dacă nu ar fi fost, nu s-ar fi scris. Se întâmplă ca la o perioadă destul de lungă de timp, să primesc câte un mesaj în care mi se ridică în slăvi articolele. Nu stau să judec preferinţele cititorilor şi în asemenea situaţii protocolul amabilităţii îmi dictează să răspund cu mulţumiri şi cu promisiuni la…

În anticamera biroului ofiţerului de credite pentru IMM-uri, era linişte. Interior sărăcăcios; două afişe ce îndemnau oamenii să-şi deschidă propria afacere, două fotolii lipite de cele două capete ale unei măsuţe joase, un ficus îngălbenit de vreme ce ţinea de reazem unei jaluzele verticale întinse la geam şi cam atât. Poate doar vântul şuierând prin…

Priveam detaşat la oamenii ce curgeau prin faţa mea. Chipuri anonime, grăbite spre o direcţie sau alta, gârbovite uneori de însemnătatea unei treceri printr-un hol, lăsând în urma doar un damf de viaţă. Apoi, a apărut ea. Împinse uşa de sticlă exact când aerul din hol se transformă într-o adiere. Ca la un semnal, curgerea…

Era spre după amiază şi se pusese pe banca de pe verandă şi privea la prichindel. O mogâldeaţă de 6 anişori, ce alerga prin curte încercând să prindă o găină. – Tataie! Nu vrea să stea să o îmbrăţişez! Reuşise cum necum să o prindă de un picior şi se străduia să o cuprindă între…

Tu! Da, tu! Când a fost ultima oară când te-ai uitat în sufletul tău?! Ce-ai văzut?! Mai uită-te odată acum! Pentru mine. Ce vezi? Vezi un om extraordinar, un om impresionant prin caracter, un om minuţios pregătit pentru viaţa asta?! Pentru că eu asta văd la tine. Poate e puţin, poate că şi eu intru…

Aştept cu nerăbdare ziua în care, un cercetător nebun, ar crea un dispozitiv care să citească gândurile. Dar nu orice fel de cititor de gânduri, ci unul care să ştie să jongleze printre sutele de gânduri care curg zilnic prin minte, unul care să ştie care gânduri merită filtrate şi transmise unui laptop, care va…

Spiritul de aventurier a stat şi încă stă bine înfipt în mine. – Ce zici, te scot la o plimbare? – Unde? – Prin stepele Mongoliei! Fraza o făcu să-şi arunce ochii peste ochelarii ce-i folosea de fiecare dată când cosea câte o pereche de ciorapi roasă de timp. Se oprise cu acul la mijlocul…

„Bună dimineaţa, îngeraşul meu drag!” ‘Neaţa iubitule!” „S-a trezit pisicuţa mea dulce?!” „Aproape. M-a trezit mesajul tău. Mai lasă-mă să dorm!” „Bine, sufleţel drag, te las să mai faci nănică” După 5 minute. „A făcut ochişorii mari, bombonica mea?” „Să-mi f…! Acum da. Mi-a sărit somnul” „Aşa te vreau, vitează şi frumoasă, ca o amazoană!…

În micuţa sală de aşteptare, chiar lângă uşa capitonată ce despărţea sala de cabinetului psihologului Sorin Lorin Florescu, mai stătea un singur om. Cu faţa lungă şi trasă, părul zbătut de rafalele de vânt de afară şi ochii veseli spre întristare, era însoţit de un troler. Unul din acele trolere ce încap ca bagaje de…

Din megafoane sunetul curgea leneş către spectatori. – Doamnelor şi domnilor, suntem Jurgen Klinsmann şi Andreas Vollenweider şi vă spunem, bine aţi venit la Nurburgring! Suntem în mijlocul unui eveniment cu tripla semnificaţie, nu-i aşa, Andreas? – Aşa e! Vă vom ţine la curent din cabina de emisie, cu desfăşurarea evenimentului cu tripla semnificaţie. Pentru…