Lumina cădea leneşă pe chipurilor lor. Stăteau îngrămădiţi în micul spaţiu, care pe unde apucase. – E rândul tău, Magiun! Mereu am vrut ştiu ce de ţi se spune Magiun! – Poate o să-ţi spun. Sau poate nu. Depinde ce carte îmi vine. – Nu fi tributar cu mine! – Aş vrea să cumpăr o…
Despre grași, lași și alte efecte
Pe Pompiliu l-am văzut pentru prima dată într-o primăvară. O primăvară ca aceasta, în care căldura te lasă să crezi că vine, apoi se ascunde după copac şi rânjeşte a păcăleală de 1 aprilie. Nu mai eram singur în staţia de microbuz. Aveam companie. Chiar dacă mult timp nu ne-am vorbit, doar treceam nepăsători unul…
Despre anumite relații
Se luminase de ziua. – Ce citeşti? – O carte. – Ce carte?! Se trezise şi mă urmărea de ceva timp. Trăsese cearşaful ce o acoperea dezgolindu-şi pulpele. Pentru câteva clipe privirea mi se pierdu printre cutele cearşafului, atras de frumuseţea pulpelor ei. O piele fină, albă, delicată transformată în atracţia privirilor mele. Nu i-am…
Parada modei
Bine aţi venit, doamnelor şi domnilor, la parada casei de modă SomProduct. Vom avea un acesta seara, prezentarea noii linii de primavara-vara, creată special pentru a satisface toate gusturile, păstrând linia melodică tradiţională a casei. Accesorizarea, unul din avantajele ce au reprezentat de-a lungul timpului o latură dedicată, poate crea opere de artă unicat. Începem…
Parfum de iasomie
Anul trecut pe la începutul lui septembrie, când vara începea să-şi strângă catrafusele, a trebuit să fac un drum la Mangalia şi puţin mai departe spre 2 Mai. Pentru că trebuia să mă întorc de acolo cu unele bagaje, am pregătit maşină pentru orice eventualitate. Mai mult, pentru orice situaţie, i-am montat şi un cârlig…
Casa de la marginea satului
Se apropie de înserat, undeva soarele se străduia să-ţi ţină în viaţa cele câteva raze. Drumul cotea lin, începând de la barul lui Grigore, spre capătul satului. Dintr-un motiv aproape necunoscut, nea Marin să hotărâ să meargă în direcţia opusă casei lui. Paşii îl purtau pe lângă casa popii, un mastodont cu două etaje şi…
Spre înserat
Ziua se pregătea să înnopteze. Pe strada Virtuţii, cam după ce treci de bulevardul Iuliu Maniu, la numărul 1 E, se află o pizzerie. Dodo Pizza. Dacă te hotărăşti să intri la acest ceas de seară, cu greu mai poţi găsi o masă liberă. De fapt singura masă liberă acum, aşteptându-şi muşterii, este într-un colţ,…
Mânăstirea
Se întâmplă câteodată să simţi nevoia unei uşoare apropieri de Dumnezeu. O lacună din ultimul timp pe care vrei să o repari cu un drum la mănăstire. Prin prisma simplităţii şi a liniştii, e locul cel mai potrivit să găseşti o portiţă spre unul din universurile în care l-ai putea găsi. Drumul până acolo are…
Pentru tine
Priveam pe geamul Salvării cum luminile treceau în viteză. Una, două, patru, nou… era un moment prielnic să-l chestionez pe Dumnezeu şi faptele lui. Lângă mine, colegul meu, căruia lacrimile începuseră să-i curgă auzindu-mă. Ţipam, strigam de durere şi vorbeam cu Dumnezeu, în sinea mea cu voce stinsă, punând la îndoială capacităţile lui de judecată….
ADA
În sala de la etajul doi al Căminului Cultural, domnea liniştea. Din când în când, câte un oftat venind dinspre unul din cei 8 oameni aşezaţi pe scaune în cerc, spărgea monotonia neafectând liniştea. Aş putea spune chiar că o amplifica. – Bună seara! Cel ce spuse bună seara, se aşează pe singurul scaun liber….